Helicopter parenting: Cum controlul excesiv afectează dezvoltarea copiilor

Fiecare părinte își dorește ce e mai bun pentru copilul său și depune toate eforturile să îi ofere dragoste și protecție. Cu toate acestea, uneori, din dorința de a ne asigura că totul este perfect, este posibil să devenim prea implicați. Acest stil de parenting, cunoscut sub numele de „helicopter parenting”, vine din cele mai bune intenții, însă pe termen lung poate să afecteze autonomia și încrederea copilului. Recunoașterea acestor momente și echilibrarea implicării noastre pot contribui la dezvoltarea sănătoasă a copilului, fără să ne pierdem grija și iubirea pentru el.

Ce este helicopter parenting?

Termenul "helicopter parenting" descrie comportamentul părinților supraprotectori, care își monitorizează copiii îndeaproape și intervin în orice aspect al vieții acestora, fie că e vorba de educație, viața socială sau deciziile personale. Acești părinți, metaforic vorbind, „planează” deasupra copiilor lor, încercând să le evite orice obstacol sau greșeală care ar putea să le cauzeze disconfort. Deși acești părinți nu sunt rău intenționați, rezultatele pe termen lung nu sunt tocmai pozitive.

Impactul helicopter parenting-ului asupra dezvoltării copiilor

Un studiu realizat în 2013 de Holly Schiffrin și echipa sa de la Universitatea de Stat din Florida a arătat că părinții care își controlează excesiv copiii pot cauza niveluri mai mari de depresie și anxietate în rândul acestora, în special în timpul adolescenței și tranziției către viața adultă. Tinerii care au fost crescuți de părinți elicopter tind să dezvolte un sentiment scăzut de competență personală, ceea ce îi face să se simtă nesiguri și incapabili de a gestiona provocările fără sprijinul constant al părinților.

Cum se manifestă helicopter parenting-ul?

Implicarea în moduri și măsuri exagerate în viața copiilor lor ar fi elementul care dă de gol acest stil de parenting. Părinții elicopter supraveghează excesiv activitățile academice, verificând constant temele și având intervenții directe cu profesorii pentru probleme minore. În plus, aceștia își manifestă controlul și în relațiile sociale ale copiilor, asigurându-se că nu fac alegeri considerate de ei ca fiind „greșite”, nu sunt implicați în conflicte și își petrec timpul într-un mod pe care ei îl aprobă.
În cele din urmă, acești părinți supraprotectori ajung să ia decizii în locul copiilor, fie că este vorba despre activitățile extracurriculare, alegerea facultății pe care s-o urmeze sau chiar cariera viitoare. Acest nivel de control le creează copiilor o dependență emoțională și psihologică, iar pe măsură ce aceștia cresc, le știrbește încrederea necesară pentru a lua decizii de unii singuri și de a-și menține determinarea în luarea acestor decizii.

Efectele pe termen lung: Problemele de adaptare la vârsta adultă

Unul dintre cele mai îngrijorătoare efecte ale helicopter parenting-ului este impactul său pe termen lung asupra capacității copiilor de a se adapta la viața adultă. Tinerii care au fost supuși acestui stil de parenting nu sunt pregătiți să facă față provocărilor vieții de adult, simțindu-se adesea copleșiți de responsabilitățile care vin cu această etapă a vieții.
Totodată, mulți dintre acești tineri au dificultăți în a lua decizii pe cont propriu și au o încredere scăzută în propriile abilități, fiind mai predispuși la anxietate și depresie. Dar, problemele de adaptare nu se opresc aici – acești tineri pot întâmpina dificultăți și în relațiile interpersonale, având tendința de a căuta în mod constant aprobarea celor din jur, inclusiv a părinților.

Cum să evităm să devenim supraprotectori

Pentru a evita să cădem în capcana „părintelui elicopter”, trebuie să învățăm să găsim un echilibru sănătos între ghidarea copiilor și încurajarea independenței acestora.
În primul rând, este esențial ca părinții să încurajeze autonomia copiilor lor, permițându-le să facă propriile alegeri și să își asume consecințele deciziilor luate. Chiar și atunci când aceștia greșesc, experiențele sunt oportunități valoroase de învățare, iar greșelile pot contribui la dezvoltarea încrederii în sine.
Cu atât mai mult, părinții ar trebui să fie disponibili pentru a oferi sprijin și sfaturi atunci când este necesar, dar fără să intervină excesiv în fiecare aspect al vieții copilului. Oferindu-le responsabilități adecvate vârstei, cum ar fi sarcini casnice sau gestionarea unui buget mic, părinții îi pot învăța pe copii să fie responsabili și independenți, astfel punând bazele unei tranziții mai line către viața de adult.

Surse:

Holly H. Schiffrin, Miriam Liss, Haley Miles-McLean, Katherine A. Geary, Mindy J. Erchull, Taryn Tashner (2013). "Helping or Hovering? The Effects of Helicopter Parenting on College Students’ Well-being". Journal of Child and Family Studies

Psychology Today – "How Helicopter Parents Hurt Their Children"

Cleveland Clinic – "Helicopter Parenting: How It Impacts Your Kids"

Parents.com – What Is Helicopter Parenting, And How Does It Impact Kids?